În ultimii ani închirierea de către proprietari a locuinţelor în scop turistic prin intermediul platformelor de tipul Airbnb / Booking / Expedia Group sau Tripadvisor etc. a cunoscut o dezvoltare exponenţială susţinută de reţelele sociale.
Astfel, s-a deschis brusc oportunitatea pentru orice proprietar de a îşi transforma propria locuinţă într-o structură de primire turistică, așa încât cazarea a devenit mai accesibilă comparativ cu unităţile de cazare clasice (hoteluri, moteluri, pensiuni etc.). Aceasta are ca orice situaţie nouă avantaje, dar şi unele dezavantaje în categoria celor din urmă numărând, cu titlu exemplificativ: creşterea preţurilor locuinţelor, disconfortul crescut cauzat vecinilor sau creşterea numărului turiştilor. Nu este de mirare, așadar, că în unele oraşe din Europa şi nu numai se pune în discuţie interzicerea închirierii locuinţelor în scop turistic şi/sau limitarea numărului turiştilor.
Bucureşti, Brașov, Constanța şi alte oraşe turistice din România nu au început încă să simtă pe deplin efectele acestui tip de închiriere pe termen scurt, însă şi în ţara noastră s-au conturat deja opinii divergente în privinţa acestui tip de închiriere.
Începând cu anul 2022 există şi în România un cadrul legal dedicat închirierii locuinţelor în scop turistic de către persoanele fizice prin platformele antemenţionate care a avut ca scop declarat: „de a reduce concurența neloială, respectiv fenomenul de „turism la negru”, implicit evaziunea fiscală”.
La nivelul anului 2022 Ministerul Antreprenoriatului și Turismului estima că sunt aprox. 5.000 de locuinţe închiriate prin aceste platforme, estimare care cu siguranţă nu mai este de actualitate în prezent, fiind probabil semnificativ subestimată chiar și la data în cauză dacă luăm în considerare spre exemplu numai locuințele închiriate în scopuri turistice de pe litoralul Mării Negre în perioada sezonului estival.
Cadrul legal a fost amendat în prima parte a anului 2024 şi prevede că eliberarea certificatului de clasificare pentru persoane fizice în privinţa apartamentelor şi/sau camerelor de închiriat în locuinţe familiale presupune depunerea unei documentaţii care trebuie să includă printre altele: documente din care să reiasă legalitatea construcţiei, respectiv autorizaţia de construire sau certificatul de atestare al edificării construcţiei şi extras de carte funciară, precum şi acordul asociaţiei de proprietari şi acordul proprietarilor cu care persoana fizică are pereţi comuni pe plan orizontal şi vertical din care să rezulte activităţile ce urmează a fi desfăşurate în structura de primire turistică.
Numărul maxim de apartamente şi/sau camere de închiriat pentru care o persoană fizică poate solicita clasificarea este limitat la maximum 7 camere (apartamente şi/sau camere de închiriat) indiferent unde sunt situate acestea.
În conformitate cu prevederile Codului Fiscal închirierea locuințelor în scop turistic presupune oferirea posibilităţii de cazare pentru o perioadă de minimum 24 de ore şi maximum 30 de zile într-un an calendaristic oricărei persoane care călătoreşte în scop turistic.
În cazul în care nu este depăşit numărul de 5 camere inclusiv în decursul unui an fiscal, veniturile se determină pe baza normei anuale de venit, iar în cazul depăşirii numărului de 5 camere de închiriat în cursul anului fiscal, începând cu anul fiscal următor se va utiliza determinarea venitului net în sistem real.
Norma de venit este actualizată anual, iar pentru anul 2024 are un cuantum de 13.500 lei / cameră pt. staţiunile turistice de interes naţional, cu excepţia celor de pe litoralul Mării Negre, 25.500 lei / cameră pentru localităţile din Delta Dunării şi de pe litoralul Mării Negre, respectiv 11.000 lei / cameră pentru celelalte localităţi, precum municipiul Bucureşti.