În articolul precedent din aceasta serie am analizat modul în care Planul Naţional de
Redresare şi Reziliență (P.N.R.R.) va influenţa domeniul fiscalităţii în următorii 5 ani.
Dintre cele aprox. 29 de miliarde Euro alocate României, aprox. 1,6 miliarde Euro sunt
destinate domeniului energetic, unul dintre cele 15 capitole ale P.N.R.R.
Măsurile în domeniul energetic privesc dezvoltarea capacităţilor de energie din surse
regenerabile, dezvoltarea capacităţilor de producţie a hidrogenului verde sau asigurarea
eficienţei energetice în sectorul industrial.
Guvernul şi-a asumat printre obiective următoarele:
Adoptarea până la jumătatea anului 2022 a unei legislaţii privind decarbonizarea care va
presupune, printre altele, dezafectarea integrală a capacităţii de producţie a energiei electrice
pe bază de cărbune/ lignit până în anul 2032.
Până la jumătatea anului 2023 un pachet de 15% dintre acţiunile Hidroelectrica va fi
tranzacţionat pe bursă.
Strategia Naţională în Domeniul Hidrogenului din surse regenerabile va fi adoptată în
trimestrul I al anului 2023, cu ţinta 1 ianuarie 2026 privind utilizarea obligatorie de către
utilizatorii finali a aparatelor şi echipamentelor pregătite pentru hidrogen.
Până la finalul anului 2023 se va semna contractul privind construirea unei reţele de
distribuţie a hidrogenului în regiunea Oltenia care va trebui să transporte 100% hidrogen
regenerabil până în anul 2030.
În privinţa capacităţii de stocare a bateriilor, până la finalul trimestrului III al anului 2022 se
vor semna contractele pentru dezvoltarea unei capacităţi de stocare a bateriilor de minimum
240 MW, iar până la finalul anului 2025 va fi dată în funcţiune o capacitate de fabricare şi
asamblare a bateriilor de cel puţin 2 GW pe an.
În domeniul industriei, până la sfârșitul anului 2025 vor fi finalizate cel puţin 50 de proiecte
de creştere a eficienţei energetice în industrie prin care să se obţină o reducere cu cel puţin
30% a emisiilor indirecte.
